boabe galbene

Yellow

Azi am mancat pentru prima data in an porumb fiert. cand am intrat in bucatrie am fost intampinata de un miros atat de placut, plin de amintiri, atat de familiar in perioada asta.

Poate ca acum tu, cel sau cea care imi citesti articolul, te intrebi cum poate un miros a ceva care fierbe sa iti trezeasca amintiri. ei...se prea poate...mai ales daca amintirea vine tocmai de departe, de cand eram muuult mai mica de cat sunt acum (si la inaltime si la ani :-P), si stateam impreuna cu sora-mea si verisoara mea in bucataria minuscula de bloc a bunicilor mei, si nu stiam ce sa facem sa se fiarba mai repede porumbul...cred ca ii puneam pe bunici din 5 in 5 minute sa verifice daca nu cumva s-a facut...si apoi cand in sfarsit era gata, mancam cu o pofta atat de mare, incat dupa 10-15 minute toate 3 ne plangeam de dureri de burta...dar sincer acum...cand ma gandesc la gustul ala atat de bun, la boabele acelea aurii...merita orice durere de burta :-P

Asa ca dragii mei, va doresc sa mancati porumbul fiert cu cat mai mare pofta, sa va trezeasca amintiri placute sau tocmai sa creeati unele.

Cu zambete,
littelm